Prin urmare, ovarul este esențial în ciclul de viață al plantelor angiosperme, fiind locul unde începe formarea viitoarei generații. Ovarul este alcătuit din mai multe părți distincte:

• Peretele ovarului – strat protector ce învelește ovulele; după fecundație, se transformă în pericarp (coaja fructului).
• Placenta – zona din interiorul ovarului unde sunt atașate ovulele.
• Ovulele – structurile ce conțin celulele sexuale feminine și care, după fecundație, devin semințe.

În funcție de numărul de carpele (frunze modificate) care îl formează, ovarul poate fi:

• Monocarpelar – format dintr-un singur carpela.
• Pluricarpelar – format din mai multe carpele, unite sau libere.

Funcțiile ovarului

• Protecția ovulelor – pereții ovarului apără ovulele de factori externi și de deshidratare.
• Facilitarea fecundației – oferă spațiul în care tubul polinic ajunge la ovul pentru a realiza fecundația.
• Formarea fructului – după fecundație, ovarul se dezvoltă și se transformă în fruct, care are rolul de a proteja și răspândi semințele.

Ovarul se clasifică și în funcție de poziția sa față de restul florii:

• Ovar superior – situat deasupra punctului de inserție a petalelor și staminelor (ex: măr, cireș).
• Ovar inferior – situat sub punctul de inserție al celorlalte părți florale (ex: dovleac, floarea-soarelui).
• Ovar semi-inferior – parțial încorporat în receptacul (ex: mărgele de stâncă).

Ovarul are un impact direct asupra producției agricole:

• La plantele fructifere (măr, păr, prun), dezvoltarea sănătoasă a ovarului determină calitatea și dimensiunea fructelor.
• La legume (roșii, castraveți, ardei), fructele comestibile provin din ovar, de aceea polenizarea corectă este esențială.
• În floricultură, ovarul influențează formarea semințelor, importante pentru reproducerea speciilor ornamentale.
• La cereale, fiecare ovar fertilizat produce o singură sămânță, care devine bobul de grâu, porumb sau orz.

Factori care influențează dezvoltarea ovarului

• Polenizarea – fără polenizare, ovarul nu se poate transforma în fruct.
• Temperatura – condițiile extreme pot afecta fertilizarea și formarea fructelor.
• Hormonii vegetali – auxinele și giberelinele stimulează creșterea ovarului după fecundație.
• Intervenția umană – în horticultură, se folosesc tratamente hormonale pentru a obține fructe fără semințe (partenocarpice), cum sunt bananele și unele soiuri de struguri.

Exemple practice

• La măr, ovarul inferior duce la formarea fructului cărnos, în interiorul căruia se află semințele.
• La tomate, ovarul superior se transformă într-un fruct suculent, bogat în nutrienți.
• La floarea-soarelui, fiecare floare mică din capitul are un ovar ce se dezvoltă într-o sămânță.

Ovarul reprezintă punctul central al reproducerii plantelor cu flori. Dintr-un mic organ intern, protejat în inima florii, se dezvoltă fructele și semințele care asigură perpetuarea speciilor și hrana oamenilor.